luni, 12 iulie 2010

Restaurantul National din Radauti.

   Cu ceva timp în urma i-am promis unui prieten care are un blog cu recenzii despre restaurante (dați un ochi aici  ca sa aflați unde se mănâncă bine) ca voi scrie o postare despre un restaurant care mie mi-a plăcut foarte mult. Iata ca a venit momentul sa-mi onorez promisiunea si sa va vorbesc despre Restaurantul Național din Rădăuți, locul de naștere al celebrei "ciorbe radautene" . Numai gândindu-ma la aceasta delicatesa încep sa salivez.
   Aventura începe acum doi ani când abia îmi cunoscusem jumătatea.  Ea avea concediul deja programat și a plecat în țară eu avan încă o săptămână de munca. Trecuta acea săptămână m-am gândit sa-i fac o surpriza și sa ma duc la ea la Suceava. Trec peste faza cu căutarea biletului, drumul de 50 de ore (dragoste mare :D) pentru ca nu vreau sa va țin prea mult în suspans. Bănuiesc ca numai faptul ca ați văzut fotografia ciorbitei  deja va excitata papilele gustative. Si acesta este doar începutul.
   Dar sa revenim. Ajuns în Suceava mi-a prezentat prieteni,  cunoscuți, etc. cum se procedează în astfel de situații. Printre prietenele sale le-am cunoscut si pe Aida si Mihaela care s-au oferit sa ne duca cu mașina sa vizitez Voronețul. La întoarcerea de la mânăstire Aida mi-a zis:" Hai oltene sa te duc la un restaurant bun!" M-am gândit ca  ma va duce la un restaurant al vreunei cunoștințe de-a ei. Deși îmi cam pierdusem încrederea în restaurantele noastre după câteva experiențe mai... am zis hai sa încerc și va spun ca nu am regretat.
   Chiar de la intrare mi-a plăcut curățenia și aerul de rustic, mirosurile îmbietoare care te fac sa-ți vina foame chiar dacă nu ai.

 Despre primire ce sa va spun...o ospătăriță cu un costum cu motive populare ne-a întâmpinat și ne-a condus la masa. Totul ca la carte. In acel an am ales ca primul fel ciorba radauteana (v-o recomand din suflet este delicioasa și de câte ori voi merge acasă voi trece sa o mănânc)  iar pentru felul doi am urmat sfaturile prietenelor și am ales "căpița". Nu  va dezvălui ingredientele însa va pot spune ca ceea ce era în farfurie era delicios (printre altele cartofi prăjiți cu cașcaval, kaizer, totul la cuptor ca sa nu ziceți ca nu va spun chiar nimic) în orice caz porțiile erau imense încât abia am reușit sa termin din farfurie deoarece nu ma înduram sa las asa bunătate. Din păcate nu găsesc fotografia făcută căpiței :(
   In cel al doilea an evident ca pe lista de priorități era vizita la Național. Am observat ca împărțiseră localul în făcând separat saloane pentru fumători și nefumători. Având în vedere ca toți avem viciul acesta ne-am asezat la fumători. Sistemul de ventilație funcționa excelent deși erau mai mulți clienți în acel salon nu am fost derajati de fum absolut deloc.
   Ciorba radauteana știam deja ca o sa o mănânc, nu m-a interesa altceva deși în meniu găsiți tot ce va doriți. Eram nehotărât însă cu felul doi. Iar aici nu pot sa nu remarc profesionaliatatea ospatarului (de data aceasta un domn). Bănuiesc ca toți ați avut experiențe mai rele cu ospătarii de genul: "As dori o bere"/ "De care"/ "X"/"Nu avem"/"Atunci Y"/ "Nu avem"/"Atunci Z"/"Nu avem nici d'aia" iar dupa 15 min de nu avem sa va spună: "Avem d'aia si d'aia doar" când era mai simplu sa spună de la început asa. Acest fel de probleme nu o sa-l aveți în acest restaurant. Oamenii își cunosc meseria și dacă prin absurd le lipsește ceva  (spun prin absurd deoarece eu unul am găsit ceea ce cautam și mi s-a părut foarte bine aprovizionat) personalul va ști ceea ce sa va recomande în funcție de gusturile voastre.
   Sa revin la felul doi ca va apuca foame pana termin eu. La recomandarea ospătarului am ales "scăriță". Cum nu știți ce este??? Nici eu nu știam pana nu mi-a spus. Costita de porc la grătar. OK! am zis, și o salata bulgărească ar sta bine lângă.
   Întâi mi-a adus salata. Salata este puțin spus. Era practic un lighean cu salata. I-am zis ca poate nu a inteles bine, ca am comandat doar o porție. Răspunsul a fost ca aceea este o porție. Am avut din nou un soc atunci când mi-a adus "scărița". Dar mai bine va las sa vedeți despre ce este vorba (de data asta am probele :D)
Pachetul de țigări l-am pus lângă pentru a evidenția mărimea. Langa, niște mămăliguță și un sos de ciuperci...ce sa mai un deliciu.
   Cu desertul nu am fotografii însă am mâncat un delicios "Tortul casei". Porțiile erau toate proporționale cu ceea ce vedeți.
   Toata masa a fost din belșug stropita cu vin roșu de casa foarte bun iar pentru a avea pofta de mâncare (de parca am fi avut nevoie când ne-au adus bunătățile acelea) am început cu o țuiculiță 
   La sfârșit, pentru o buna digestie am decis sa luam o cafeluță și cate un vinars "Jidvei". Din nou am rămas surprins de modul de servire. Bolul de vinars era pus pe un pahar cu apa calda pentru a putea savura mai bine parfumul licorii din pahar. Si când ma gândesc ca exista baruri unde iți pun gheata în pahar uneori fără sa te întrebe măcar...ce pot sa spun.
    Știu ca acum ma veți întreba:" Bine bine și ca,m cât te-a costat distracția asta???"  Nu îmi amintesc cât a fost nota pentru patru persoane însă a fost mai mult decât convenabila. Raportul calitate/preț excepțional.
  Concluzia mea: Acest restaurant merita sase stele din cinci. Daca aveți drum in Bucovina, chiar dacă nu aveți treaba la Rădăuți dați o fuga sa mâncați acolo și nu veți regreta.
   Daca vreți sa vedeți câteva fotografii cu preparate ale restaurantului puteți vedea pe albumul de pe Facebook  aici   .
   La final va dau si cateva date de contact ale restaurantului :
 Adresa : Piața Unirii nr.67, Rădăuți, România, 725400
 Telefon: 0230565551, 0372746380
  Vreau sa-i mulțumesc Aidei pentru ca m-a dus la acest restaurant ca si personalului de acolo care s-a comportat ireproșabil.
    Sa aveti pofta!

3 comentarii :

  1. Moldovenii sunt teribili cu mancarea. Am fost de curand la Iasi. Cum afli unde mananci bine si cu bani putini? Intrebi un taximetrist. Asa am facut. A zis nu stiu unde la iesirea spre Bucuresti. Acolo, doua restaurante, unul cu impinge tava. Hai la ala ca-i mai ieftin. 150 meniu complet. Si dupa ce ne uitam bine, toate aratau super misto, alegem: io, o ciorba de fasole, parjoale moldovenesti cu piure de cartofi si salata de castraveti, amicul, in loc de parjoale ia varza cu carne. Pai dracu' a mancat tot? Imense portiile! Berea si sucul au fost din partea casei si ni le-a dat cu sticle cu tot la pachet. Va e foame? Mergeti si mancati in Moldova! Pe bune!

    RăspundețiȘtergere
  2. Gata Coane am șters dublura. :) Abia aștept sa ajung acasă sa trec iar la Național. Pe bune. Postarea asta am facut-o nu pentru reclama ci pentru ca dl. Costin Staicu de la http://www.e-restaurant.ro/ m-a întrebat (nu numai pe mine evident) dacă știu vreun restaurant bun și dacă da sa scriu o "recenzie". Am comis-o azi după nu știu câte luni de când i-am promis omului :). In orice caz ospătari ca acolo nu am văzut de foooooarte mult timp. Sincer e o plăcere sa mergi acolo.

    RăspundețiȘtergere
  3. Cand ajungeti la National in Radauti, aveti grija sa fie dupa ora 14 sa fie ciorba abia data jos de pe plita. Am lucrat 4 ani in Radauti si am reusit sa ii cunosc pe patroni: Serafim si Cornelia Dumitrescu. Doi oameni absolut admirabili. Faceti cumva sa-i cadeti cu drag lui nenea Serafim. Ii place wisky-ul fin, muzica buna in surdina si povestile de demult. A fost mecanic de locomotiva zeci de ani si stie sa povesteasca. Dupa ce-l cuceriti, intrebati-l de complexul turistic ce-l are rezervat numai pentru prieteni la Sucevita. Omul este delicios in povesti si cu mult bun simt. Doamna Cornelia are un superb aer de bunica a tuturor. Nu tine secrete retete sau taine in meseria de bucatar.
    Era acolo un osparar, parca Dorin pe nume, care parca facea balet cand se misca cu tava si se strecura la mese. Om harsit, profesionist de moda veche, excelent amfitrion.

    RăspundețiȘtergere

Parerea ta!

Related Posts with Thumbnails